Primul care mentioneaza acest vechi si important monument religios este Nicolae Costin, in Letopisetul Tarii Moldovei de la zidirea lumii pana la 1601: Iar despre Manastirea Putna avem prima referire certa, istorica, in uricul din 15 septembrie 1466, prin care Stefan cel Mare facea cunoscut tuturor ca a cumparat de la fratii Stan, Jachim si Simion Babici, cu doua sute de zloti tataresti, satul Jicovul de Sus, daruindu-l.

Manastirea se afla la 33 km de orasul Radauti, in nordul Moldovei. Asezata la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, Manastirea Putna, prima si cea mai importanta ctitorie a Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant, strajuieste de peste cinci veacuri tinutul legendar al Bucovinei. Cronicarul Ion Neculce istoriseste astfel despre felul in care a fost ales locul pe care avea sa fie zidita manastirea: „Stefan-voda cel Bun, cand s-au apucat sa faca manastirea Putna, au tras cu arcul dintr-un varfu de munte ce este langa manastire. Si unde au agiunsu sageata, acolo au facut prestolul in oltariul“.

Incepute la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), lucrarile de constructie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfintire (tarnosirea) avand loc la 3 septembrie acelasi an. S-au construit apoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, lucrarile finalizandu-se in anul 1481. De-a lungul veacurilor Manastirea Putna a trecut prin numeroase incercari ca incendii, navaliri si ocupatii straine, cutremure, dar care n-au putut intrerupe desfasurarea vietii monahale si lauda neincetata adusa lui Dumnezeu.

Dupa intrarea in 1775 sub ocupatie habsburgica, manastirea va mai suferi o serie de transformari exterioare prin extinderea zonei de nord a incintei, noi constructii de chilii (1852-1856), modificari ale formei acoperisului bisericii (1859), lucrari mai ample asupra acesteia avand loc in 1902 sub conducerea arhitectului vienez K. A. Romstorfer. Stefan cel Mare a construit manastirea ca fiind locul sau de inmormantare, intre anii 1466 si 1469, iar biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost sfintita un an mai tarziu.

Muzeul manastirii cuprinde o colectie importanta de obiecte de arta medievale, mai ales din timpul lui Stefan cel Mare si al succesorilor sai imediati.
Primul egumen a fost Arhimandritul Iosif de la Manastirea Neamt, primul centru monahal important din Moldova. Acesta a fost insotit de catre caligrafi, care au fost primii dascali ai noii scoli care a urmat exemplul celei din Neamt. A inceput ca scoala de retorica, logica si gramatica pentru viitorii cronicari sau personal cleric, dar curand Putna a devenit unul din cele mai importante centre culturale ale tinutului.

Doar la trei ani dupa ce manastirea a fost terminata, un incendiu a distrus-o, dar a fost imediat refacuta. A fost distrusa din nou, in 1653, de catre armata cazaca a lui Timus Hmelnitchi, ginerele lui Vasile Lupu. Actuala biserica a fost practic refacuta intre anii 1653 si 1662 de catre Vasile Lupu si succesorii sai. Planul bazei urmeaza planul edificiului original, cum s-a putut dovedi cand fundatia primei biserici a fost dezgropata, intre 1968 si 1970.

Manastirea Putna, prima institutie ecleziastica a tarii, menita sa sprijine, pe taram cultural si religios, pe domnitorul care a luptat pentru neatarnarea si intarirea statului.Manastirea Putna a fost ridicata pe locul unde a cazut sageata arcului lui Stefan cel Mare, lucrarile incepand in 1466 si terminandu-se in 1469. A fost sfintita in 1470.